Scoala de vara "Universitatea in Societate"

Trei reprezentanti ai mediului economic din Romania, 24 de profesori universitari din care doi rectori si sapte prorectori ai universitatilor romanesti, sapte reprezentanti ai Universitatilor din Zaragoza (Spania), Paris VI si Rouen (Franta), Polytechnic University (Anglia), reprezentantul British Council, ca si cel al delegatiei Comisiei Europene, si secretarul de stat pentru invatamantul superior din MEC, au incercat, timp de trei zile, la Turnu Severin, sa inteleaga, sa demonteze si sa-si impartaseasca unii altora experienta despre acel concept european care defineste reforma universitara la nivel mondial anume "universitatea antreprenoriala". Initiativa Agentiei Nationale pentru Parteneriatul Universitatilor cu Mediul Economico-Social, sustinuta de Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj, Universitatea din Craiova si Universitatea din Rouen (Franta) reprezinta un pas mic, deocamdata, dar adevarat, pentru a deschide fortareata numita universitate spre o educatie a mileniului III. Timpul imbatosarii sterile, intr-un arhaic invatamant academic, ce-si conserva elitismul mai ales din cauza spaimei de a nu avea contact cumva cu realitatea a apus. Au vorbit despre aceasta si au invatat aceasta toti cei prezenti la prima Scoala de vara a universitarilor romani "Uniso 2002". Diplomele pe care organizatorii le-au inmanat participantilor, desigur, nu reprezinta certificarea sau recunoasterea meritelor academice, nu cuantifica stiinta si profesionalismul fiecaruia. In schimb, vor reprezenta, sa speram, nu peste foarte mult timp, o dovada ca, in vara lui 2002, Universitatile din Cluj, Constanta, Galati, Iasi, Alba Iulia, Timisoara, Arad, Petrosani, Craiova, Pitesti, ASE Bucuresti au fost primele care au priceput ca saracia bugetului nu trebuie sa fie unicul motiv pentru care cercetarii stiintifice sa i se acorde o alta sansa in mediul academic. Daca pentru universitarii straini cercetarea si legatura cu mediul economic inseamna, in primul rand, posibilitatea de a-i pregati pe studenti pentru lumea muncii, fiindca un profesor universitar implicat in cercetarea aplicata inseamna un profesor mai bun, aflat in permanenta competitie cu sine, dar si cu ceilalti colegi ai sai, dupa cum afirmau profesorii straini, la noi, deocamdata, necesitatea implacabila de a gasi alte surse de finantare decat bugetul fac din cate un profesor, doi un fel de temerar antreprenor, care se sfieste in adancul lui sa spuna ca lucreaza pentru mediul economic. Evident, cum afirmau toti strainii prezenti la Turnu Severin, si universitatile lor au nevoie de bani, nici ele nu primesc suficient pentru cate nevoi au, dar ceea ce aduce universitatii mai de pret laboratorul, sau parcul tehnologic, sau cercetarea aplicata, cooperarea pe programe sau contracte de cercetare cu mediul economic, reprezinta in primul rand sansa de a oferi studentilor contactul direct cu meseria pentru care ii pregateste. Reprezentantul Universitatii din Zaragoza, si cel al Universitatii Paris VI vorbeau despre sutele de contracte de cercetare pe care profesorii lor, intr-o deplina transparenta, prin intermediul departamentelor special infiintate, le au cu economia, cu marile concerne industriale. Din pacate, bucuria noastra consta, asa cum declara rectorul Universitatii "Aurel Vlaicu" din Arad (n.n. - de altfel, singurul rector care a venit la aceasta scoala impreuna cu partenerul economic, Leoni Wiring - Systems Arad) in aceea ca reusim sa-i invatam pe studentii romani sa-si realizeze un C.V. Sigur ca este important si acest lucru, ca si faptul ca in urma colaborarii, parteneriatului cu respectiva firma, 90 la suta dintre studentii universitatii aradene si-au gasit de lucru, cum la fel de importanta este si colaborarea intre Dacia-Renault Pitesti si Universitatea din Pitesti, dar pana la transformarea laboratoarelor performante ale firmelor in cele ale universitatilor - cum este pe la altii - mai avem de asteptat. Exact acel timp necesar transformarii mentalitatii elitiste academice intr-una pragmatica.