Românii n-au bani de avans pentru fondurile europene

ondiţiile de creditare şi cursul spulberă „soluţia salvatoare“ vânturată şi de premier, şi de preşedinte: accesarea miliardelor de la UE. Jumătate din proiectele iniţiate se năruie.

Semnatarii contractelor pentru proiecte în domeniul dezvoltării rurale şi agriculturii au mari probleme cu asigurarea cofinanţării întrucât nu mai pot lua credite sau nu mai pot plăti ratele la bănci. „În jur de 90% dintre clienţii noştri, firme care au semnat contracte de finanţare pentru proiecte privind dezvoltarea rurală, agricultură şi industrie alimentare, sunt în dificultate pentru a-şi asigura partea de cofinanţare“, a spus Ştefan Mitrache, directorul firmei de consultanţă Agro Consult Proiect.

Pentru a demara un proiect finanţat din banii UE, doritorul trebuie să vină întâi cu banii lui sau ai băncii. Abia după ce a convins banca să-i acorde un credit echivalent cu jumătate din valoarea investiţiei (cu garanţiile colaterale de rigoare), se semnează şi contractul pentru proiect.

Însă în ultimul timp au crescut şi dobânzile, şi cursul, iar omul se vede obligat să plătească rate mai mari, pe care nu le prevăzuse. Cel mai important - banii de la UE, cealaltă jumătate, nu vin automat, ci abia după ce omul a cheltuit 20% din banii lui, şi nu vin toţi odată, ci eşalonat. Mai mult, nici aşa nu sosesc toţi, ci doar în proporţie de 50% faţă de cheltuielile făcute de investitor din banii lui.

„Oamenii se gândesc să se retragă pentru că le e teamă. Deschiderea unei pensiuni de zece camere costă 400.000 de euro
, din care jumătate trebuie asigurat din resurse proprii. Soluţia este creditul bancar, dar noile condiţii sunt prea dure. Clienţii noştri se gândesc să mai aştepte să se regleze sistemul bancar. Poate ar trebui ca acestea să găsească o formulă convenabilă, dacă UE dă jumătate gratis
, ar putea şi băncile să scoată nişte pachete atractive, să dea acestor clienţi o dobândă rezonabilă sau o perioadă de graţie. Sau poate Guvernul să încerce să discute la Comisia Europeană să micşoreze cota de cofinanţare de la 50% la 30%“, a spus Flori Marica, reprezentantul unui alt consultant, firma Vladi Consulting.

Situaţia grea a beneficiarilor este confirmată şi de Sorin Ioniţă, membru al Societăţii Academice Române, care spune că a primit semnale în acest sens şi a făcut o evaluare
la nivelul judeţului Hunedoara. „Am discutat cu peste 30 de firme de consultanţă existente la nivelul acelui judeţ şi din datele lor a reieşit că o treime dintre beneficiari vor să renunţe la proiecte. Au văzut ce se întâmplă pe piaţa bancară şi pentru că li s-a dat peste cap tot planul de afaceri se gândesc să renunţe“, a spus Ioniţă. El spune că a făcut acest sondaj pentru a atrage atenţia Guvernului asupra gradului de risc existent în privinţa absorbţiei fondurilor europene.

Reprezentanţii firmelor de consultanţă spun că problemele clienţilor au apărut în urmă cu şase luni şi sunt din ce în ce mai greu de rezolvat fără o relaxare a sistemului bancar. „Soluţia pentru deblocarea situaţiei este fluidizarea sistemului bancar, care este dur şi riguros. Au mari dificultăţi chiar şi beneficiarii care sunt foarte solvabili. Aceştia se văd acum în situaţia de a nu găsi soluţii rezonabile pentru a putea asigura finanţarea proiectelor. Efectele vor fi de întârziere a absorbţiei fondurilor europene şi chiar de ieşire din graficul stabilit şi de pierdere a banilor. Sunt beneficiari care au deja termene scadente şi pentru care trebuie să facem acte adiţionale pentru a le amâna. Firmele de consultanţă au în această perioadă sarcina de a găsi tot felul de artificii pentru a-şi salva clienţii“, a spus Mitrache.